Pentru că ne dorim să oferim partenerilor noștri informații precise și actuale, am solicitat o opinie juridică cu privire la decontarea legală a achizițiilor de la unitățile protejate.

Prin Legea nr. 193/2020 s-au adus modificări și completări Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, lege în vigoare din decembrie 2006.

Una dintre modificările/completările aduse prin Legea nr. 193/2020 se referă la alineatul al 3-lea al art. 78 din Legea nr. 448/2006:

În prezent, art. 78 are următorul conținut:

(1) Persoanele cu handicap pot fi incadrate in munca conform pregatirii lor profesionale si capacitatii de munca, atestate prin certificatul de incadrare in grad de handicap, emis de comisiile de evaluare de la nivel judetean sau al sectoarelor municipiului Bucuresti.

(1^1) Pentru integrarea persoanelor cu handicap in munca, angajatorii asigura accesul acestora la ocuparea unui loc de munca adaptat, dupa caz, in conformitate cu potentialul functional si capacitatea de adaptare a acestora.

 (1^2) Persoanei cu handicap i se garanteaza egalitatea de sanse in prestarea activitatii si i se asigura accesibilizarea locului de munca si adaptarea sarcinilor in conformitate cu potentialul sau functional.

 (2) Autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel putin 50 de angajati, au obligatia de a angaja persoane cu handicap intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati.

(3) Autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajeaza persoane cu handicap in conditiile prevazute la alin. (2) , pot opta pentru una dintre urmatoarele obligatii:

a) sa plateasca lunar catre bugetul de stat o suma reprezentand salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu handicap;

b) sa plateasca lunar catre bugetul de stat o suma reprezentand echivalentul a minimum 50% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu handicap, iar cu suma reprezentand diferenta pana la nivelul sumei prevazute la lit. a) sa achizitioneze, pe baza de parteneriat, produse sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate in unitati protejate autorizate.

 (4) Fac exceptie de la prevederile alin. (2) institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala.

Potrivit art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, stabilește faptul că ”dispozitiile de modificare si de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervențiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază”.

Opinia juridică cu privire la achizițiile de la Unitățile Protejate Autorizate

Doamna Petra Sorina Stan, Avocat în cadrul Baroului Iași din anul 2012, ne-a oferit răspunsuri la cele mai frecvente întrebări pe care ni le adresează companiile care își doresc o colaborare cu noi:

***

1. Pot companiile din Romania cu peste 50 de angajati să facă achiziții de la Unitati Protejate Autorizate în baza legii 193/2020, în absența normelor de aplicare a acestei legi?

Da, persoanele juridice care au peste 50 de angajați pot să achizitioneze, pe bază de parteneriat, produse sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate in unitati protejate autorizate.

Legea 193/2020 este o lege de modificare și completarea a unei legi în vigoare, mai exact aceasta modifică și completează legea nr. 448/2006.

Așa cum prevede art. 62 din Legea nr. 24/2000 (menționat mai sus), articolele modificate/completate se încorporează direct în actul de bază, identificându-se cu acesta.

Astfel, această lege de modificare/completare nu are nevoie de norme de aplicare, ea neavând o existență de sine stătătoare.

Practic, singurele norme de aplicare sunt cele ale Legii nr. 448/2006, lege ce a fost completată/modificată prin Legea nr. 193/2020.

Prin H.G. nr. 268/2007 au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protectia și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Acestea prevăd, la art. 43 următoarele:

Articolul 43 din Normele metodologice prevăd:

”(1) In aplicarea prevederilor art. 78 alin. (3) lit. b) din lege, achizitionarea produselor sau serviciilor de la unitatile protejate autorizate se realizeaza în baza unui acord de parteneriat, modelul acestuia fiind prevazut in anexa care face parte integranta din prezentele norme metodologice.

(2) Dovada achiziționarii produselor sau serviciilor de la unitatile protejate autorizate este reprezentata de contractul comercial, factura si dovada platii.

(3) In baza acordului de parteneriat si a contractului comercial se achizitioneaza produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanei cu handicap angajate.

(4) In sensul prezentei legi, propria activitate a persoanei cu handicap angajate in cadrul unitatii protejate autorizate reprezinta ansamblul activitatilor realizate integral sau partial de persoana cu handicap, in scopul obtinerii produsului comercializabil sau in scopul prestarii serviciului.

(5) Activitatea persoanei cu handicap angajate se poate atesta prin contractul individual de munca al persoanei cu handicap angajate, fisa de post a acesteia sau prin orice alt document emis de conducatorul unitatii protejate autorizate”.

În concluzie, persoanele juridice care au peste 50 de angajați pot să achizitioneze, pe bază de parteneriat, produse sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unități protejate autorizate, pe baza unui contract de parteneriat.

2. Pot companiile din Romania deconta factura de avans produse și / sau servicii, aferente unui contract cu o Unitate Protejata Autorizata, în conformitate cu legea 193/2020?

Da, deoarece Legea 193/2020 este doar o lege de completare/modificare a legii nr. 448/2006. Normele ce au fost modificate prin Legea nr. 193/2020 s-au încorporat în mod direct în Legea nr. 448/2006.

Astfel, în relațiile dintre unitatea protejată și partenerul persoană juridcă, se vor aplica dispozițiile Legii nr. 448/2006, inclusiv normele metodologice.

Dacă o persoană juridică care ar avea obligația să angajeze persoane cu dizabilități, alege să încheie un parteneriat cu o unitate protejată urmează a se aplica dispozițiile art. 78 alin. 3 lit. b din  Legea 448/2006 așa cum aceasta a fost modificată prin Legea 193/2020 (”să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând echivalentul a minimum 50% din salariul de baza minim brut pe țară garantat în plata înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar cu suma reprezentând diferența până la nivelul sumei prevăzute la lit. a) să achiziționeze, pe bază de parteneriat, produse sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unități protejate autorizate”).

În aceste condiții, persoanele juridice care au un contract de parteneriat cu o unitate protejată autorizată pot beneficia de prevederile menționate mai sus. Astfel, aceste societăți pot să achiziționeze produse/servicii pe care să le deconteze (inclusiv facturi de avans) în limita a 50% din salariul de bază minim brut, așa cum este prevăzut de art. 78 alin. 3 lit b din Legea 448/2006 și de art. 43 din Normele metodologice ale Legii nr. 448/2006.

****

PETRA SORINA STAN este avocat în cadrul Baroului Iași din anul 2012, fiind avocat definitiv și titular al Cabinetului Individual ce poartă numele său începând cu anul 2014.

Experiența sa este bazată pe o practică profesională de aproximativ opt ani, timp în care a acordat consultanță de specialitate atât persoanelor fizice, cât și celor juridice.

Sorina a elaborat opinii juridice asupra unor spețe cu o cazuistică diversă, a redactat cereri de chemare în judecată, reprezentând cu succes clienții în negocieri – obținând rezultate remarcabile – dar și în fața instanțelor de judecată  și a instituțiilor publice.

Domeniile Sorinei de expertiză juridică acoperă diferite ramuri ale dreptului: dreptul afacerilor, dreptul civil, dreptul bancar, dreptul muncii, cotencios administrativ și fiscal și dreptul penal.

Doamna Avocat Petra Sorina Stan are o capacitate deosebită de a găsi soluții inovative asupra problemelor de natură legală cu care se confruntă atât clienții societăți comerciale, cât și persoanele fizice. 

De-a lungul timpului a colaborat cu societăți de avocatură cunoscute la nivel european, cu peste 150 de companii naționale, asociații și fundații, precum și cu persoane fizice. 

Studii: 2005-2009 – Facultatea de Drept din cadul Universității ”Al. I. Cuza” din Iași; 2009 – 2011 – Master Drept European în cadul Facultății de Drept;

Într-un articol publicat în Adevărul.ro, Daniela Șerban, Preşedinte al Asociaţiei pentru Relaţii cu Investitorii la Bursă – ARIR, fondatoare a Asociația VERTIK pentru Viitor, a vorbit despre situația persoanelor din categorii vulnerabile, despre rolul unităților protejate și a evidențiat necesitatea unor politici coerente pentru susținerea acestor entități ai economiei sociale.

“Aceste întreprinderi nu numai că înfiinţează locuri de muncă pentru persoanele vulnerabile, ci le asigură şi un pachet de servicii sociale, de orientare profesională, de calificare, pentru a-şi menţine locul de muncă.”

“Deşi avem legislaţie pentru achiziţiile publice- Directiva europeană privind contractele rezervate cu clauze sociale, aceasta nu este utilizată, aşa cum se întâmplă în alte ţări din UE. Devine o urgenţă ca statul român să-şi respecte măcar propria legislaţie, impusă de UE şi transpusă local”, a declarat Daniela Șerban.

Ne bucură foarte mult că un expert în finanțe, consultant de afaceri publice și în prezent candidat independent competiția electorală parlamentară de la București – Daniela Șerban, pune pe agenda politică ideea de inovație socială și vorbește despre necesitatea unor prevederi legislative care să încurajeze antreprenorii sociali să creeze soluții, acolo unde statul nu are suficiente resurse să o facă.

Vă invităm să citiți articolul integral aici: adev.ro/qjo9xe

Despre ce înseamnă o întreprindere în domeniul economiei sociale, despre cum funcționează și cine poate fi angajat sau angajator.

În interviul realizat în cadrul emisiunii ”Capital Economic” de la Infinit TV, Angela Achiței a povestit despre cum reușește ADV România să creeze impact social prin activitatea unității protejate UtilDeco, a clarificat aspecte legate de sectorul economiei sociale și a povestit care sunt principalele provocări din acest domeniu.

Idei principale din conversație.

→ ADV România este un pionier în economia socială în România și a adus o contribuție importantă în acest domeniu prin:

• participarea la definitivarea Legii economiei sociale → Legea Nr. 219 din 23 iulie 2015;
• introducerea în Codul fiscal a scutirii de la plata impozitului pe clădire și terenuri pentru întreprinderile sociale de inserție;
• includerea economiei sociale pe agenda fondurilor europene pentru perioada 2014-2020 subiectul economiei sociale;
• propuneri legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006, privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, care s-a concretizat în adoptarea Legii  nr. 193/2020, conform căreia firmele și instituțiile care au peste 50 de angajați pot achiziționa produse și servicii realizate de persoanele cu dizabilități, în cadrul unităților protejate autorizate, în cuantumul a 50% din taxa plătită la bugetul de stat.

→ Companiile și instituțiile publice cu peste 50 de angajați au trei opțiuni pe care le pot utiliza în cadrul Legii privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități:

1. Prima și cea mai recomandată este să angajeze 4% persoane cu dizabilități.
2. A doua opțiune pe care o au acești angajatori este să plătească taxa la stat. De exemplu, o firmă care are 100 de salariați și nu angajează minim 4 persoane cu dizabilități, trebuie să vireze lunar la bugetul de stat suma de 8.920 lei.
3. A treia opțiune pe care o au este ca jumătate din taxa pe care o plătesc la bugetul de stat să poată fi utilizată pentru a cumpăra produse și servicii de la unități protejate.

→ Unitățile protejate sunt de fapt întreprinderi sociale de inserție specializate pe angajarea persoanelor cu dizabilități.

Statul dă niște facilități tocmai pentru a rezolva niște probleme sociale, sau probleme de mediu, sau de educație, acolo  unde el nu are suficiente resurse ca să intervină. Și atunci lucrurile trebuie foarte clar corelate și să se vadă un impact, adică să urmărească că într-adevăr crearea de locuri de muncă este prioritară pentru aceste unități protejate, mai ales că ele au o piață rezervată în prezent și concurează doar ele între ele.

→ Mitul complacerii în statutul de asistat social.

Ce ascunde decizia unui angajat care renunță la un loc de muncă după ce cu greu reușim să îl angajăm?

La nivelul discursului public, există tendința de a generaliza că persoanele cu dizabilități și din categorii defavorizate preferă să primească ajutor social și nici nu își doresc un loc de muncă.

Experiența ADV și UtilDeco ne-a arătat că situația reală a acestor persoane implică un cumul de probleme.

Iată și un exemplu concret:

Avem un tânăr care a tot venit la noi pentru a-l ajuta să meargă pe piața muncii. În cadrul departamentului nostru recrutare și plasare pe piața muncii a persoanelor din grupuri defavorizate – JobDirect, îi găseam un loc de muncă și reușeam să îl angajăm.

După ce am aprofundat problema, după câteva eșecuri de genul acesta, am aflat că de fapt problema lui era alta. Avea un tată foarte violent cu care locuia, cu care era în conflict. El după serviciu, pierdea timpul până la 1-2 noaptea ca să ajugă acasă în momentul în care tatăl său adormea, ca să fie sigur ca nu intră în conflict cu el și nu ajung inclusiv la violență. Și vă dați seama că s-a culcat o noapte la 2 noaptea, a doua zi la 2 noaptea, după câteva zile i-a fost foarte greu să se trezească la 6 dimineața ca să ajungă la serviciu.

Avem situații în care au lucrat o zi, două și au plecat de la job pentru că râdeau colegii de el că mirosea, pentru că nu avea unde să facă un duș, pentru că avea încălțămintea ruptă, pentru că tricoul era murdar…. Ideea este că trebuie rezolvate și anumite probleme de bază înainte de a merge pe piața muncii.

→ Rolul unităților protejate

Cu cât vom avea mai multe întreprinderi sociale de inserție cu atât mai multe persoane din categoriile vulnerabile, beneficiare de ajutor social, vor reuși să se integreze pe piața muncii.

Unul dintre rolurile întreprinderilor sociale de inserție este să facă tranziția, după câțiva ani, de la un loc de muncă protejat la un loc de muncă pe piața liberă a muncii.

→ Rolul serviciilor specializate job coaching, suport de integrare la locul de muncă, consiliere și orientare în carieră

Locul de muncă protejat înseamnă locul unde persoanele cu dizabilități și din grupuri vulnerabile învață o meserie, învață ce înseamnă responsabilitățile unui job și în același timp beneficiază de un pachet integrat de servicii sociale – asistență socială și psihologică, consiliere și orientare profesională. După această etapă îi ducem spre piața muncii și acolo le mai oferim între 3 și 6 luni servicii de job coaching și de integrare la locul de muncă. Pentru că apar conflicte, apar tot felul de situații neprevăzute. Și imediat își dă demisia sau angajatorul îi spune gata, nu mai vreau să te am în echipă.

Exemplu din realitatea cu care lucrăm noi zi de zi:

Am avut o tânără care a lucrat câțiva ani în cadrul UtilDeco și la un moment dat și-a dorit să mai încerce și altceva. Noi i-am identificat un job, a fost la interviu, i-a plăcut, s-a angajat. După câteva luni, tânăra a povestit celor din echipă situația ei medicală. Și toată lumea din secția respectivă a intrat în panică, pentru că era o persoană seropozitivă HIV, și toată lumea s-a panicat. Colegele mele au mers în acea companie și au făcut efectiv campanie de informare în rândul angajaților, au discutat cu managerii, au discutat cu ea, cu toată lumea, lucrurile s-au liniștit. Dar cineva trebuia să intervină, cineva trebuia să ofere acel  suport calificat și gândiți-vă dacă nu era ADV-ul și cu serviciul nostru de JobDirect ce se întâmpla cu această tânără sau care ar fi fost finalitatea. Rămânea fără job cu siguranță, se întorcea înapoi la noi.

→ Ce factori duc la succesul întreprinderilor sociale?

Succesul într-o afacere socială ține de patru factori:

1. Să creezi produse și servicii wow!
2. Să înțelegi cifrele. Trebuie să înțelegi piața, trebuie să înțelegi vânzarea, trebuie să înțelegi producția, trebuie să înțelegi contabilitatea.
3. Să atragi specialiști, să știi să-i asculți și să faci echipă cu ei.
4. Să îți placă să oferi mai mult decât să primești, să fii implicat în tot felul de acțiuni civice, să construiești ceva în jurul tău, necondiționat.

→ O asociere care creează confuzie: “afacere socială”

Adesea, conceptul de afacere socială creează confuzii, chiar și în rândul specialiștilor. Ne întrebăm dacă întreprinderea socială trebuie să facă profit. Asociem întreprinderea socială cu ideea de caritate, gratuitate. În mod evident, aceste prezumții sunt greșite.

Întreprinderea socială trebuie să fie competitivă, la fel ca orice altă întreprindere, diferența este că 90% din profit se redirecționează către o rezolvarea unei probleme sociale.

→ Desființăm mituri

Cuvântul ”social” din întreprindere socială și economie socială, ne duce cu gândul la faptul că totul este social adică este gratuit. Dimpotrivă, în întreprinderile sociale, produsele și serviciile au prețul mult mai mare decât pe piață, pentru că ele au o plus valoare adăugată și au niște costuri suplimentare, pe care, atâta timp cât statul nu vine să le suporte ca subvenție, cum se întâmplă în alte țări, ele se regăsesc în prețul de producție sau de prestare a serviciului final.

Mitul că aceste produse și servicii nu sunt competitive pe piață pentru că sunt realizate de persoane cu dizabilități sau din categorii defavorizate.

Experiența UtilDeco:

Pentru că la UtilDeco prestăm servicii de arhivare fizică, electronică și depozitare documente pentru clienți, am avut situații în care clientul zice ”păi îmi dau eu documentele mele pe mâna unor persoane despre care nu știu ce fac cu ele, dacă le rup.., dacă le strică, dacă cine știe ce se întâmplă”. Sau, facem echipamente de lucru, de protecție, din textile, pe care le și personalizăm. Și iarăși ne lovim de replica ”dar oare e cusut bine? dar oare nu se descos? dar știu să facă croi, să facă tipar?” etc.

Și de fapt, când începi să le explici, cei care reușesc și vor să asculte povestea, sau cei care vor să ne viziteze, își dau seama că de fapt produsele noastre sunt competitive și întrunesc standardele de calitate. Mai mult decât atât, noi la echipamentele de lucru nu ne permitem să folosim materiale foarte ieftine și neconforme, care pot dăuna sănătății, pentru că te încălzești în ele , nu-ți oferă un confort. Nu putem vinde produse de genul acesta, pentru că ne gândim la oameni și vrem să fie un echipament de protecție confortabil. Am avut de exemplu acum câteva luni o companie care venea anual la noi si își făcea tot felul de echipamente de lucru. Recent i-am întrebat dacă mai doresc să facă comanda de hanorace, pentru că le făcusem cu un an înainte hanorace pentru angajați și stabilisem că vor reveni în sezonul următor cu o nouă comandă. Replica companiei : “Pentru că s-au păstrat atât bine și arată așa de bine cele pe care le-ați făcut, am zis că anul acesta nu mai dăm comandă.” Deci practic noi am pierdut o comandă, dar pe de altă parte ne-am bucurat că totuși produsele noastre sunt calitative și asta a ajutat angajatorul să economisească niște bani. Mai mult de atât, oamenii care poartă produsele confecționate în atelierele UtilDeco, se simt bine în aceste haine. Deci cam asta se întâmplă în zona de întreprinderi sociale.

Oamenii trebuie să rețină că o întreprindere socială nu este caritate, ci este o responsabilitate socială, cu un leadership asumat, pentru a rezolva niște probleme în comunitate.

Contractele rezervate reprezintă o facilitate non-fiscală acordată de stat pentru unitățile protejate, pentru:

1. Creșterea numărului de persoane cu dizabilități angajate, în special a celor care nu sunt dorite pe piața muncii din cauza tipului de dizabilitate (în special afecțiuni fizice sau mentale), sau a faptului că nu au finalizat studiile, nu au nici o calificare și nu au lucrat niciodată.
2. Competitivitatea economică redusă a acestor unități protejate comparativ cu companii clasice care au același obiect de activitate.

Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, permite autorităților publice, derularea de contracte rezervate, unde la licitație participă doar unități protejate sau întreprinderi sociale de inserție.

Autoritatea contractantă poate rezerva dreptul de participare la procedura de atribuire doar unităților protejate autorizate conform Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și întreprinderilor sociale de inserție prevăzute de Legea nr. 219/2015 privind economia socială.

De asemenea, companiile private, pot derula astfel de proceduri de achiziții rezervate, iar parteneriatul cu o unitate protejată sau întreprindere socială de inserție, reprezintă o oportunitate de realizare obiectivelor de Responsabilitate Social Corporativă.

Achiziția de la o unitate protejată nu este doar o modalitate de reducere a costurilor prin decontarea în cuantumul unei taxe datorate la stat, ci un parteneriat în ceea ce privește oferirea de șanse reale pentru incluziunea socio-profesională a unor persoane care au un cumul de probleme și au nevoie de un pachet integrat de servicii sociale, psihologice și de ocupare.

UtilDeco, și-a propus să modifice legea unităților protejate, în sensul că se vor putea autoriza ca unități protejate, doar întreprinderile sociale de inserție, care reinvestesc 90% pentru atingerea scopului social și asigură un nivel de salarizare de 1:8, respectiv au pachet integrate de servicii socio-profesionale pentru persoanele din categorii vulnerabile.

Sperăm că aceste aspecte, să vă ajute în decizia pe care o veți lua, iar singura comparație pe care să o faceți pe lângă nevoia și calitatea produsului / serviciului oferit, să fie dată de plus valoarea pe care ar putea să o aibă acest parteneriat cu noi, în ceea ce privește crearea de noi locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități!

Marile companii au integrat deja în modelul de afaceri practici de achiziții responsabile și au înțeles că prin aceste parteneriate  ei aduc valoare în comunitățile din care fac parte și își dezvoltă afaceri de succes.

Prioritatea managerilor de achiziții este reducerea costurilor, însă managerii cu viziune strategică, care își pregătesc companiile pentru viitor, își schimbă perspectiva asupra lanțului de aprovizionare.

Acum, este important să îți cunoști furnizorii îndeaproape, să te asiguri că au o conduită etică ireproșabilă, să fii sigur că vor livra cea mai bună calitate și vor asigura servicii de top, să fii sigur că își prețuiesc angajații și că au o bună imagine în comunitate.

Decizia de a face achiziții de la o unitate protejată sau întreprindere socială de inserție nu va trece niciodată testul celui mai mic preț!

Însă, oferă 2 avantaje majore:

• alinierea la principiile de responsbilitate socială, pentru că fiecare achiziție produce valoare socială, ceea ce atrage consumatori loiali, parteneri de încredere, o întreagă comunitate care vă susține afacerea;
• achizițiile de bunuri și servicii se decontează în contul taxei pe dizabilitate, pentru companiile și instituțiile cu peste 50 de angajați.

De ce prețurile de vânzare practicate de unitatea protejată UtilDeco sunt mai mari?

La UtilDeco, ca și în alte companii, prețul de producție este reprezentant de costurile cu resursele umane, materii prime, consumabile, amortizări mijloace fixe și costuri indirecte.

Dar pe lângă acestea se mai adaugă și altele, specifice scopului pentru care ne-am autorizat și ca unitate protejată și ca întreprindere socială de inserție:

1. Diferența de capacitate de muncă a persoanelor cu dizabilități. O mare parte din persoanele angajate, nu au finalizat nici 8 clase, nu au o pregătire specifică și nu au lucrat niciodată. Pe de altă parte, afecțiunile specifice dizabilității, nu le permit un efort susținut sau atenție sporită la ceea ce fac. Atâta timp cât statul nu suportă prin subvenții această diferență de capacitate de muncă, așa cum se întâmplă în alte țări, ea se regăsește în costul de producție. UtilDeco, are în prezent peste 50% normă persoane cu dizabilități implicate în procesul de producție / prestare servicii.
2. Personal de suport angajat pentru evaluare, consiliere și orientare profesională, mediere la locul de muncă pentru o cât mai bună integrare socio-profesională. Acest lucru, implică plata unor specialiști angajați suplimentar în unitatea protejată – psihologi și consilieri de orientare profesională. Acest cost se adaugă la cel de producție.
3. Calificare la locul de muncă. O mare parte a persoanelor cu dizabilități angajate, necesită calificare la locul de muncă, pentru că nu au pregătire în domeniu. Acestea participă gratuit la cursuri autorizate (ANC) de 40 (specializare) sau 320 de ore (calificare), derulate de către noi, care să le permită ulterior și angajarea pe piața clasică a muncii.
4. Pierderi materii prime și consumabile. Frecvența erorilor în activitatea prestată de către o persoană cu dizabilitate, este mult mai mare decât la o persoană normală. Acest lucru, implică costuri de materii prime și consumabile mult mai mari.
5. Produse realizate în serie mică și customizate pe client. Comparativ cu o fabrică care are o capacitate mare de producție și linii automatizate complet pentru producția în serie, în atelierele protejate, capacitatea de producție este mai mică. Ea va crește, odată cu cererea din piață. Dar la fel ca în orice afacere, e nevoie de investiții și timp.
6. Responsabilitatea față de angajat. Unitatea noastră protejată este autorizată și ca întreprindere socială de inserție, iar conform legii, trebuie să asigurăm un nivel de salarizare de 1:8. Pentru că angajatul reprezintă cel mai de preț activ pentru noi, acesta are o serie de beneficii cum ar fi tichete de masă, transport decontat / asigurat, prime de sărbători, reduceri la pachete medicale și achitarea la zi a taxelor și impozitelor pe salarii. Suplimentar, persoanele cu dizabilități, beneficiază conform legii de mai multe pauze pe zi și mai multe zile de concedii.
7. Servicii suplimentare de tranziție a acestor persoane spre piața muncii. Unitățile protejate sunt și un loc de tranziție a acestor persoane cu dizabilități spre piața muncii, adică angajarea în companii clasice. Pentru o cât mai bună integrare, acestea beneficiază gratuit de servicii de mediere și jobcoaching.
8. Reinvestirea integrală a profitului pentru a susține activitatea unui centru de zi, frecventat de 60 de copii și tineri, incluziv cu dizabilități. Acționar unic al unității protejate UtilDeco Group SRL este Fundația ADV România, furnizor autorizat de servicii sociale și de economie socială, promotorul actualelor modificări la Legea 448/2006 ce vizează unitățile protejate.

În 12 de activitate, peste 350 de companii și instituții din România au ales serviciile și produsele UtilDeco, unitatea protejată în care sunt angajate 13 persoane cu dizabilități și profitul este folosit integral pentru a susține activitatea unui centru zi pentru 60 de copii și tineri, incluziv cu dizabilități.

Fiecare contract de colaborare ne ajută să menținem și să creăm mai multe locuri de muncă pentru persoanele cu șanse puține, ne ajută să oferim activități educative mai multor tineri din categorii dezavantajate.

Vă mulțumim mult și sperăm că împreună, vom aduce șanse reale de incluziune pentru persoanele din categorii vulnerabile, inclusiv cu dizabilități! ??

Cum se poziționează companiile față de conceptul de business sustenabil?

Sub presiunea noilor tendințe de consum și a cadrului legal privind adoptarea practicilor de responsabilitate socială, tot mai multe companii înțeleg că adoptarea practicilor de responsabilitate socială sporesc valoarea companiei, îmbunătățesc performanța și reputația. Alături de evoluția indicatorilor financiari, contează impactul social și relevanța relațiilor umane.

Deciziile de investiții se bazează tot mai mult pe analiza valorii pe termen lung a companiilor. Acest lucru înseamă că doar indicatorii financiari nu sunt suficienți pentru a vedea întregul tablou al oportunităților și riscurilor. La fel de importanți sunt acum și factorii nefinanciari – de mediu, sociali și de guvernanță corporativă (MSG). Aceștia contribuie direct la construirea încrederii și reputației unui business, elemente critice pentru reziliența organizațională și pentru viabilitatea pe termen lung.

Prioritățile liderilor în afaceri se schimbă

Focus pe misiune și Responsabilitatea de Mediu, Socială și Guvernanța corporativă

Studiul KPMG, realizat în prima parte a anului 2020, a evidențiat că liderii consideră că organizațiile lor pot juca un rol mai important în societate.

Similar, studiul EY a arătat că aproape 74% dintre managerii chestionați susțin că prioritar pentru companiile pe care le reprezintă este integrarea principiilor de sustenabilitate în strategia de business și managementul operațiunilor.

Sustenabilitatea în mediul de afaceri din România

Conceptul de sustenabilitate a devenit din ce în ce mai popular în companiile din România, în ton cu dialogul purtat la nivel global pe tema dezvoltării sustenabile.

În România, raportarea aspectelor nefinanciare este reglementată prin Directiva Europeană 95/2004 , Ordinul nr. 1802/2014, care include modificările aduse prin Ordinul MFP nr. 1938/2016 și Ordinul MFP nr. 3456/2018.

Potrivit reglementărilor, companiile cu peste 500 de angajați au obligația de a raporta informaţii privind cel puţin aspectele de mediu, sociale şi de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupţiei şi a dării de mită.

Raportare promoțională sau impact social real?

Programele de responsabilitate socială corporativă nu mai sunt demult o noutate. Orice companie mare derulează astfel de programe, mai mult sau mai puțin relevante pentru misiunea afacerii, prin propriile fundații, prin ONG-uri și donații. De prea multe ori, programele de CSR sunt mai curând activități promoționale.

Mai mult decât programe de CSR – Impact Social Total (Total Societal Impact)

Wayne Visser, unul dintre liderii mondiali în responsabilitate socială corporativă, spune că activitățile de CSR trebuie să fie revizuite. Însuși conceptul de CSR i se pare că nu mai este potrivit și promovează conceptul de business sustenabil. Un concept care integrează mult mai mult decât o campanie făcută în numele binelui. Visser afirmă că sustenabilitatea în afaceri este despre găsirea sinergiilor inovatoare care produc soluții pentru un viitor mai sigur, mai inteligent, durabil, bazat pe reziliență, accesibilitate, economii prospere și circulare.

Există multe căi prin care putem spori satisfacția în viață și una dintre cele mai puternice este să facem o diferență în lume și în viața altora.

Wayne Visser

Mai mult decât rezultatele unui program de CSR, contează impactul social total. În acest sens, Boston Consulting Group (BCG), pionier în strategie de business din 1963, propune conceptul de Total Societal Impact (TSI).

?Cercetările BCG au arătăt că marjele de profit ale performerilor de top pe criterii nonfinanciare (MSG) erau cu până la 12.4% mai mari față de companiile care pe aceleași criterii aveau o performanță medie.

⇢ Concluzia este evidentă: grija față de mediu, comunitate și etica în guvernanța corporativă sporesc performanță organizațională.

Cum pot companiile să creeze valoare socială și să-și crească scorul de impact social total?

Dincolo de raportarea obligatorie a inițivelor CSR, este important de reținut faptul, că acele companii care aleg să fie responsabile și transparente în acest proces, aleg de fapt să fie sustenabile.

CSR și sustenabilitate autentică înseamnă să investești în proprii angajați și să le creezi condiții favorabile de muncă. Mai înseamnă să fii etic și transparent în raport cu clienții și furnizorii tăi și să faci achiziții responsabile care aduc plus valoare la rândul lor în comunitate. De asemenea, înseamnă să protejezi mediul și sănătatea oamenilor, afacerea crescând prin inovație, diferențiere și competitivitate și nu prin exploatarea unor pârghii sau practici nesustenabile pe termen lung.

Alături de programele de CSR, care rezolvă probleme punctuale în comunitate, alături de grija pentru angajați și practici sustenabile de mediu, achizițiile responsabile social ajută companiile să-și sporească impactul social, care ulterior se reflectă în performanță mai mare, parteneriate de succes și clienți fideli.

Acum, achizițiile sociale beneficiază și de un cadru legal, prin care companiile cu peste 50 de angajați, pot să deconteze achizițiile de la unități protejate în contul taxei pe dizabilitate. Acest lucru, permite companiilor să beneficieze de bunuri și servicii competitive și în același timp să își reducă costurile.

Este important ca achizițiile pe care le fac companiile să fie de la unități protejate autorizate în baza noilor prevederi legale – Legea 145/2020 și Legea 193/2020, care modifică Legea 448/2006. Acum se pot deconta doar produse și servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu dizabilități, ceea ce înseamnă că intermedierile de produse și servicii nu mai sunt permise.

➡️ Consultă Lista Unităților Protejate Autorizate.

➡️ Solicită oferta UtilDeco – cea mai mai premiată unitate protejată din România.?

---

Sursă imagine.

Resurse care ne inspiră:

• https://www2.deloitte.com/ro/ro/pages/finance/articles/rezilienta-organizationala-un-element-cheie-al-succesului.html
• https://www.bcg.com/publications/2017/total-societal-impact-new-lens-strategy
• https://republica.ro/companiile-private-si-zresponsabilitatea-sociala-in-ce-valori-credeti
• https://www.ey.com/ro_ro/news/2020/9/studiu-ey-romania–sustenabilitatea-va-juca-un-rol-important-in-
• https://www.ey.com/ro_ro/assurance/does-nonfinancial-reporting-tell-value-creation-story
• https://www.linkedin.com/pulse/my-opinion-state-csr-wayne-visser/
• https://www.ey.com/ro_ro/news/2020/9/studiu-ey-romania–sustenabilitatea-va-juca-un-rol-important-in-
• https://home.kpmg/ro/ro/home/presa/comunicate-presa/2020/09/talent-responsabilitatea-corporativa-preocupari-lideri-executivi-covid-ceo-outlook.html

Îmi aduc aminte și acum perfect, ziua în care eram în drum spre Alba Iulia, pentru a participa la Comitetul de Monitorizare POR, când m-a sunat cineva și mi-a spus că pe ordinea de zi a Guvernului se află propunerea de închidere a unităților protejate.

Era începutul lunii august 2017, perioadă în care oamenii erau în concedii și mai puțini atenți la deciziile guvernanților. Inevitabilul s-a întâmplat… În data de 17 august 2017, ordonanța de urgență a fost publicată în MO și a început să producă efecte cu data de 1 septembrie. Fără consultare, fără predictibilitate economică de minim un an, fără a îmbunătăți unele lucruri și a-i proteja pe cei care erau corecți și serioși, fără a propune o altă soluție viabilă de integrare în muncă a persoanelor cu dizabilități, în special greu angajabile.

M-am simțit umilită de această decizie, după aproape 10 ani de muncă ca unitate protejată, în care creasem locuri de muncă pentru zeci de tineri și sute care au fost calificați în ateliere protejate și angajate ulterior pe piața muncii, inclusiv din cei proveniți din sistemul de protecție al copilului.

Îmi suna în minte fraza…, dacă un copil copie la examen, lași repetentă toată clasa, sau cauți soluții să nu se mai întâmple acest lucru?! Cam așa, a fost și cu unitățile protejate… Din 740 autorizate, au mai rămas în piață la începutul lunii ianuarie 2019, doar 4. Peste 4.000 de locuri de muncă s-au pierdut, din care jumătate erau ocupate de persoanele cu dizabilități.

Practic a fost o decizie luată peste noapte, împachetă la mare artă, în sensul că va crește considerabil numărul de persoane cu dizabilități angajate pe piața muncii și că vor primi și indemnizații mult mai mari de la bugetul de stat.

De fapt, scopul principal, a fost acoperirea unor găuri în bugetul de stat, din taxa pe dizabilitate plătită de către angajatorii cu peste 50 de salariați, care nu aveau 4% angajate persoane cu dizabilități. Și cifrele ulterioare, au arătat exact acest lucru! Numărul de persoane cu dizabilități angajate a scăzut de la 17,56% (menționată inclusiv în nota de fundamentare a ordonanței în august 2017), la 7,72% în decembrie 2019. În schimb, suma colectată la bugetul de stat a crescut de la aproximativ 50 mil euro în 2017 la 505 mil euro în 2019. Sunt cifre oficiale, furnizate de către instituțiile statului!

Am încercat în cercetarea pe care am efectuat-o, să văd ce s-a întâmplat cu persoanele cu dizabilități angajate în unități protejate. Le-am regăsit în mare parte, pensionate pe caz de boală din păcate și prea puțin în piața muncii… Doar în 2018, un număr de 11.082 de persoane cu dizabilități s-au înregistrat la Casele de Pensii din țară.

Deși ordonanța, prevedea organizarea de concursuri speciale de angajare pentru persoane cu dizabilități, tot cifrele oficiale, au arătat, că nici un astfel de concurs, nu a fost organizat. Iluzii false create pentru persoanele cu dizabilități…

Pentru mine ca manager, a fost o perioadă foarte grea… A trebuit să iau decizii, cu care nu mă simțeam deloc confortabil. Am închis 2 centre din Constanța și Tg. Mureș după 15 ani de activitate, am redus considerabil veniturile angajaților, am căutat soluții de angajare part time pentru salariații noștri în alte companii pentru a reduce povara fiscală.

Practic, peste noapte, am pierdut peste 80% din cifra de afaceri…, am rămas cu comenzi pe stoc, cu materii prime de achitat și cu taxe și impozite de plătit la bugetul de stat. A fost ca o ”operație pe creier” necesară pentru a nu pierde pacientul!

Am simțit că 15 ani de activitate au căzut și s-au spart în multe, multe cioburi…, fără speranță și putere de a o lua de la capăt. Am trecut prin toate fazele specifice unui șoc…, ne-am adunat și am zis că trebuie să luptăm, să ne reinventăm ca echipă și să mergem mai departe.

Angela Achiței, Președinte ADV România & Manager UtilDeco Group SRL

Am sesizat Avocatul Poporului, care după 2 ani, ne-a dat parțial dreptate. Am dat în judecată statul… care după 3 ani, ne-a dat termen la Curtea Constituțională! Am cercetat și am propus un nou proiect de lege, care a fost aprobat în parlament la fix 3 ani după dezastrul generat de OUG 60/2017. Mulți oameni au susținut demersul și le mulțumim foarte mult pentru tot…, persoane cu dizabilități, ONG-uri, federații, autorități publice și centrale, politicieni care au inițiat proiectul legislativ și apoi au votat aproape în unanimitate.

Acum o luăm de la capăt.., mai puternici și mai motivați!

Aș vrea ca toate unitățile protejate și clienții acestor entități, să înțeleagă că nu a fost deloc ușor să corectăm această lege, și că e foarte important să fim corecți și să o implementăm în spiritul în care a fost creată.., cea de incluziune socială și profesională a persoanelor cu dizabilități. Să înțelegem, că legea e diferită acum, că unitățile protejate, pot comercializa doar produse și servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu dizabilități. Că trebuie să creeze locuri de muncă și să implice real persoane cu dizabilitate!

Cu siguranță, și autoritățile statului sunt acum mult mai pregătite să sesizeze și să amendeze, respectiv să retragă autorizația de funcționare a unităților protejate.

Sunt convinsă că normele care vor fi publicate în curând, vor clarifica o serie de aspecte de funcționare și raportare a unităților protejate. Dar până atunci, e important să reținem faptul că indiferent de ce scris în prezent în autorizația de unitate protejată că poți comercializa, legea prevalează.

Prin urmare, doar unitățile protejate care îndeplinesc definiția de unitate protejată din lege și implică în procesul de producție sau prestare persoana cu dizabilitate, pot încheia acorduri de parteneriat  cu operatorii economic în sensul legii. Altfel, se încalcă legea, iar cheltuiala devine neeligibilă pentru cei care cumpără de la astfel de unități protejate.

În concluzie, sperăm că în viitor aceste unități protejate, să devină oficial parte a sectorului de economie socială, să fie recunoscute ca întreprinderi sociale de inserție care sprijină angajarea și tranziția pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități și din grupuri vulnerabile.

Angela Achiței, Președinte ADV România & Manager UtilDeco Group SRL

Experiența UtilDeco ne-a arătat că persoanele cu dizabilități și din categorii vulnerabile pot deveni angajați performanți și loiali. Pentru companiile responsabile, care înțeleg că alături de performanța economică, contează și impactul social, contează relevanța relațiilor umane, am dezvoltat un serviciu unic în România – JobDirect- o platfomă de asistență și plasare la locul de muncă adresat persoanelor cu dizabilități.

Ramona Marian, Expert în Formarea, evaluarea şi consilierea psihologică a personalului, coordonator JobDirect și co-manager UtilDeco, ne împărtășește din experiența ei de peste 10 ani în coordonarea resurselor umane în cadrul întreprinderilor sociale de inserție.

1. Cum s-a născut ideea de JobDirect?

S-a întâmplat în urmă cu 4 ani, când încercam să găsim soluții de angajare în muncă pentru persoanele cu dizabilități care ne solicitau angajarea la unitatea protejată, deținută ADV România. Numărul solicitărilor era foarte mare, iar noi, din păcate, nu aveam cum să dăm curs tuturor acestora. Ca în orice afacere, și într-una socială, ne dimensionăm activitatea în funcție de comenzile pe care le avem din piață.

Plecând de la experiența proprie de angajare și de la nevoile persoanelor cu dizabilități, ne-am propus să înființăm acest serviciu specializat pe piața muncii, singurul, credem noi, de acest tip din România. Persoanele cu dizabilități din grupuri vulnerabile au un cumul de probleme și atunci, ca angajator sau mediator pe piața muncii, trebuie să vii cu un pachet de soluții adaptate la nevoile fiecărei persoane.

Așadar, la început a fost ideea, apoi un proiect de finanțare prin care am pilotat această componentă, iar apoi l-am standardizat și am început să-l vindem companiilor. Am intrat pe piață cu acest brand JobDirect – Agenția de Plasare și Asistență la Locul de Muncă a Persoanelor cu Dizabilități.

2.Care e cea mai mare provocare în oferirea acestui serviciu?

Este o provocare și o oportunitate în același timp, să mediezi între așteptările persoanelor cu dizabilități în ceea ce privește angajarea și așteptările angajatorilor în ceea ce privește capacitatea de muncă și nivelul de pregătire al persoanei cu dizabilități.

Angajatorii vor ca oamenii să aibă, în general, o dizabilitate ușoară, preferabil cu studii sau experiență pentru postul vizat. Persoanele cu dizabilități își doresc să fie înțelese de colegi, să fie sprijinite și ajutate în procesul de învățare, iar locul de muncă să fie aproape de casă și după caz, accesibilizat.

E greu să-i facem pe angajatori să înțeleagă că persoanele cu dizabilități care au finalizat o facultate sunt deja în piața muncii și că noi lucrăm cu persoane din categorii greu ocupabile, care poate nu au finalizat nici 8 clase, nu au lucrat niciodată și nu au o calificare.

E foarte greu, dacă nu aproape imposibil, să angajăm persoane cu dizabilități fizice și cu dizabilități intelectuale, psihice, pentru că multe sedii de companii nu sunt accesibilizate, iar angajatorii au percepeții eronate despre persoana cu dizabilități intelectuale.

În final, cea mai mare provocare poate, nu este neapărat să găsești un loc de muncă pentru persoana cu dizabilitate, ci să o ajuți să-și mențină acest loc de muncă. E nevoie de servicii suplimentare de suport pe care noi le oferim între 3 și 6 luni, atât angajatului, cât și echipei angajatorului implicată direct în acest proces. Ceea ce facem noi, se numește jobcoaching, un serviciu preluat și adaptat la piața din România după modelul finlandez.

3. În ce constă modelul de intervenție JobDirect?

Recrutăm persoane cu dizabilități, în funcție de profilul angajatorului și de cerințele postului. Apoi, oferim servicii de consiliere și orientare profesională pentru persoana cu dizabilitate, iar pentru o cât mai bună potrivire pe post, aplicăm bateria de teste CASPER și CAS++. Dacă potrivirea pe post este mai mare de 50%, pregătim și facilităm participarea persoanei la un interviu cu angajatorul. Dacă persoana este angajată, oferim tot sprijinul în pregătirea documentelor și, după caz, putem însoți persoana pentru medicina muncii sau instruirea SSM. După caz, oferim servicii de jobcoaching și mediere între 3 și 6 luni de la angajare, atât pentru persoana cu dizabilitate, cât și pentru angajator.

Suplimentar, avem propria noastră platformă online www.jobdirect.ro , în care angajatorii pot promova locurile de muncă pe care le au, iar persoanele cu dizabilități își pot trimite CV-ul.

4. Angajatorii pot deconta acest serviciu din taxa pe dizabilitate?

Angajatorii pot avea un dublu avantaj lucrând cu noi. Pe de o parte, putem să-i ajutăm în recrutarea și angajarea persoanelor, pentru a întruni condiția de a avea 4% angajate persoane cu dizabilități, iar pe de altă parte, jumătate din taxa care ar plăti-o totuși la stat, ar putea să o utilizeze pentru serviciile noastre de recrutare, plasare și job-coaching.

În final, vor fi mai câștigați, pentru că vor avea persoane angajate și integrate la locul de muncă, care aduc diversitate și competitivitate companiei.

5. Ce planuri de viitor aveți?

Vedem că din ce în ce mai multe companii importă forță de muncă și investesc foarte mulți bani în acest sens. Însă, acestea nu ajung întotdeauna să-și recupereze investiția din cauza conflictelor care apar la locul de muncă și care ajung să genereze mult mai multe costuri, inclusiv plecarea oamenilor, care ajung în final un cost și pentru statul român.

În acest sens, ne propunem să extindem serviciul nostru și pentru medierea culturală în companie și potrivirea cât mai bună a persoanelor migrante pe posturi. Combinat cu serviciile de jobcoaching cred că putem obține pentru companii crearea unui climat favorabil și eficient de muncă.

O altă direcție pe care am dori să o dezvoltăm în viitor ar fi cea de orientare vocațională a copiilor angajaților. În acest sens, companiile ar putea oferi acest serviciu în pachetul salarial al angajaților și, astfel, se vor diferenția în piață prin crearea de facilități suplimentare pentru angajați. Pe de altă parte, părinții vor ști din primii ani dacă copilul are înclinații pentru anumite domenii și îl va putea pregăti mai bine pentru viitor. Și pentru adolescenți vom putea oferi servicii de consiliere vocațională și orientare pe piața muncii.

6. Care ar fi lecția învățată pe acest serviciu?

Persoana cu dizabilitate, dacă este sprijinită, poate fi un angajat de succes într-o companie. Avem multe exemple care ne demonstrează că aceste persoane muncesc la un nivel ridicat de performanță, reușind să-și valorifice potențialul și abilitățile.

Multe dintre persoanele pe care noi le-am angajat pe piața liberă a muncii au ajuns persoane independente care și-au îmbunătățit calitatea vieții și au devenit parte din comunitate.

Oamenii performează atunci când construiesc relații de calitate în jurul lor, iar noi suntem aici să-i ajutăm și pe ei, și pe angajatori cu astfel de servicii specializate.

Credem cu tărie că ceea ce facem zi de zi… ne definește practic viitorul!