Privind funcționarea unităților protejate autorizate
Pentru a sprijini companiile, instituțiile publice și organizațiile interesate să colaboreze în mod corect și transparent cu unitățile protejate autorizate (UPA), Observatorul de Integritate al Unităților Protejate din România, înființat de ADV România, a realizat o sinteză a celor mai frecvente întrebări și răspunsuri privind aplicarea Legii nr. 448/2006, actualizată prin Legea nr. 145/2020 și Ordinul nr. 847/2021.
Cum se calculează procentul de 4% persoane cu dizabilități pe care o instituție sau companie cu cel puțin 50 de angajați trebuie să îl respecte potrivit Legii nr. 448/2006?
Procentul de 4% se calculează ca medie aritmetică a numărului zilnic de salariați din luna respectivă (inclusiv zilele nelucrătoare), împărțită la numărul total de zile calendaristice.
Nu se includ în calcul persoanele aflate în concediu fără plată, grevă, detașare în străinătate sau cu contractul suspendat.
Salariații cu normă parțială se iau în considerare proporțional cu timpul lucrat.
📘 Exemplu: Dacă o firmă are în medie 100 de angajați într-o lună, trebuie să aibă angajate cel puțin 4 persoane cu dizabilități pentru a respecta prevederile art. 78 alin. (2) din Legea nr. 448/2006.
Cum pot verifica dacă o unitate protejată autorizată are autorizația valabilă?
Verificarea se face simplu, accesând site-ul www.anpd.gov.ro, secțiunea „Unități Protejate”, unde este publicat Registrul Unităților Protejate Autorizate, actualizat periodic de ANPDPD.
📘 Exemplu: dacă unitatea nu apare în registru sau figurează cu autorizația suspendată/retrasă, achizițiile de la aceasta nu pot fi deduse din fondul pentru dizabilitate.
Trebuie ca o unitate protejată autorizată să aibă mereu cel puțin 3 persoane cu dizabilități angajate?
Da, unitățile protejate autorizate care funcționează ca persoane juridice (SRL, ONG, instituții publice etc.) trebuie să aibă în permanență minimum 3 persoane cu dizabilități angajate, care să reprezinte cel puțin 30% din totalul angajaților, iar timpul lor de lucru cumulat să însumeze minimum 50% din totalul orelor lucrate în unitate.
Potrivit Legii nr. 448/2006, cu modificările aduse prin Legea nr. 145/2020, este asimilată unității protejate și persoana fizică cu dizabilitate care desfășoară activități independente, dacă este:
- a) autorizată printr-o lege specială să exercite o profesie independentă; sau
- b) persoană fizică autorizată (PFA), membru titular al unei întreprinderi individuale ori familiale, organizate potrivit legii.
📗 Exemplu:
- unitate protejată de tip SRL are 10 angajați — trebuie să includă cel puțin 3 persoane cu dizabilități care să cumuleze minim 50% normă din total norme de muncă în unitatea protejată.
- persoană cu dizabilitate care desfășoară activitate economică în nume propriu, ca PFA sau întreprindere individuală, poate fi asimilată unității protejate, chiar dacă nu are angajați, cu condiția să fie autorizată potrivit legii și să desfășoare personal activitatea economică.
📘 Scop: Această prevedere permite atât crearea de locuri de muncă pentru mai multe persoane cu dizabilități, cât și recunoașterea formelor independente de muncă pentru persoanele cu dizabilitate care își desfășoară singure activitatea economică.
Ce obligații are o unitate protejată autorizată care încheie un acord de parteneriat cu alte entități, potrivit art. 78 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 448/2006?
Unitatea protejată autorizată trebuie:
- să implice persoanele cu dizabilități direct în realizarea produselor sau prestarea serviciilor din domeniul său de activitate;
- să pună la dispoziția partenerului, la cerere, fișa de post a persoanei cu dizabilitate, corespunzătoare pregătirii sale profesionale;
- să furnizeze, la solicitare, documente justificative – în format print (rețetare, fișa mijloacelor fixe ca dovadă a utilajelor /echipamentelor deținute, contracte de achiziție materie primă ș.a.) sau video – care să demonstreze implicarea reală a persoanelor cu dizabilități în activitatea economică;
- să permită accesul partenerului la sediul sau punctul de lucru autorizat al unității protejate;
- dacă parteneriatul implică producerea de bunuri, acestea trebuie realizate exclusiv la sediul sau punctul de lucru autorizat la ANPDPD.
Notă:
Documentele pot fi transmise către terțe părți doar la solicitare, cu datele cu caracter personal minimizate, pentru a respecta prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR).
Exemple de bune practici: transmiterea unui extras relevant din contractul individual de muncă fără CNP, adresă sau cont bancar și a fișei de post limitate doar la atribuțiile relevante activității verificate.
📘 Scop: Aceste reguli asigură transparența, utilizarea corectă a fondurilor destinate angajării persoanelor cu dizabilități și contribuie la integrarea lor socio-profesională prin locuri de muncă reale, adaptate și verificate.
Ce documente sunt necesare pentru achiziționarea de produse sau servicii de la o unitate protejată autorizată, conform art. 78 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 448/2006?
Achizițiile de la o unitate protejată autorizată se realizează în baza unui acord de parteneriat și a unui contract comercial.
Dovada tranzacției este reprezentată de contract, comandă, factură, dovada plății și procesul-verbal de recepție a produselor sau serviciilor.
Produsele sau serviciile trebuie să fie realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu dizabilități angajate în unitatea protejată.
📘 Scop: Aceste documente confirmă caracterul legal al achiziției și asigură că fondurile din taxa pe dizabilitate sunt utilizate pentru sprijinirea angajării persoanelor cu dizabilități.
Pentru ce domenii de activitate poate o unitate protejată autorizată să încheie un acord de parteneriat cu terțe entități?
Unitatea protejată poate încheia acorduri de parteneriat doar pentru domeniile de activitate înscrise în autorizația sa de funcționare și menționate în Registrul unităților protejate publicat pe site-ul www.anpd.gov.ro.
În aceste activități trebuie să fie implicate direct persoanele cu dizabilități angajate în unitate.
📗 Exemplu:
Dacă o unitate protejată este autorizată pentru „servicii de tipărire și personalizare”, nu poate derula parteneriate pentru servicii de arhivare documente, deoarece acestea nu fac parte din domeniul autorizat.
📘 Scop: Regula garantează că parteneriatele se desfășoară doar în activitățile autorizate, unde persoanele cu dizabilități contribuie efectiv, sprijinind integrarea lor socio-profesională reală.
Prin ce documente se poate demonstra activitatea persoanei cu dizabilitate angajate într-o unitate protejată autorizată?
Activitatea persoanei cu dizabilitate poate fi atestată prin:
- Contractul individual de muncă;
- Fișa de post, care trebuie să corespundă pregătirii profesionale;
- Alte documente interne (procese-verbale, rapoarte, fișe de activitate) emise de conducătorul unității protejate.
📗 Exemplu:
Pentru un angajat cu dizabilitate care realizează serigrafie, fișa de post trebuie să reflecte atribuții specifice acestei activități, nu generale.
Notă: Documentele pot fi transmise către terțe părți doar la solicitare, cu datele cu caracter personal minimizate, pentru a respecta prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR).
Exemple de bune practici: transmiterea unui extras relevant din contractul individual de muncă fără CNP, adresă sau cont bancar și a fișei de post limitate doar la atribuțiile relevante activității verificate.
📘 Scop: Aceste documente confirmă implicarea reală și activă a persoanelor cu dizabilități în activitatea economică a unității protejate și susțin transparența și integritatea mecanismului de deducere prevăzut de Legea nr. 448/2006.
Ce înseamnă „activitatea proprie” a persoanei cu dizabilitate angajate într-o unitate protejată autorizată?
„Activitatea proprie” reprezintă munca efectivă desfășurată integral sau parțial de persoana cu dizabilitate, în procesul de producere a bunurilor sau prestare a serviciilor oferite de unitatea protejată.
Aceasta contribuie direct la obținerea produsului sau la livrarea serviciului către client.
📗 Exemplu:
Dacă o persoană cu dizabilitate realizează broderia pe uniforme, acea activitate este considerată proprie.
📘 Scop: Definirea clară a activității proprii asigură că deducerea din taxa pe dizabilitate se aplică doar muncii reale a persoanelor cu dizabilități, sprijinind integrarea lor profesională autentică.
Ce reprezintă produsul comercializat de o unitate protejată autorizată?
Produsul comercializat de o unitate protejată reprezintă un bun obținut în urma unui proces propriu de producție, realizat prin activitatea persoanelor cu dizabilități angajate în unitate.
Procesul de producție include totalitatea acțiunilor prin care, cu ajutorul utilajelor, echipamentelor și materiilor prime, persoanele cu dizabilități transformă resursele în bunuri materiale sau produse finite destinate consumului individual ori productiv.
Unitățile protejate trebuie să dețină rețetare de producție și utilaje/echipamente specifice domeniului în care activează, pentru a demonstra existența unui proces real de producție.
📗 Clarificare:
Activitatea de producție trebuie să fie înregistrată în contabilitatea unității protejate și să includă materii prime și obiecte ale muncii proprii.
Un bun deja finalizat (care îndeplinește criteriile de consum individual sau productiv) nu este decontabil, chiar dacă asupra lui se aplică doar operațiuni minore, precum reambalare sau etichetare.
📘 Exemplu:
Dacă o unitate protejată croiește, coase și personalizează echipamente de lucru folosind utilaje proprii și respectând un rețetar de producție, produsul este eligibil.
Dacă doar aplică etichete pe produse cumpărate din comerț, acestea nu pot fi considerate realizate prin activitate proprie.
📘 Scop: Această definiție asigură că deducerea fiscală sprijină munca efectivă, calificată și verificabilă a persoanelor cu dizabilități, contribuind la integrarea lor profesională reală și sustenabilă.
Ce este o organizație a persoanelor cu dizabilități în sensul legislației privind unitățile protejate autorizate?
O organizație a persoanelor cu dizabilități este o entitate juridică al cărei statut prevede că membrii săi sunt persoane încadrate în grad de dizabilitate.
Aceasta poate fi autorizată ca unitate protejată dacă, prin declarația-angajament, își asumă că va comercializa sau vinde exclusiv produse și servicii realizate de alte unități protejate autorizate.
📗 Exemplu:
O asociație formată din persoane cu dizabilități care vinde produse realizate de alte UPA respectă legea; dacă vinde produse cumpărate de la firme obișnuite, fără implicarea persoanelor cu dizabilități, activitatea nu este eligibilă și deductibilă pentru partener din taxa pe dizabilitate.
📘 Scop: Această regulă garantează că doar organizațiile care implică direct persoanele cu dizabilități sau care vând produse realizate în UPA contribuie la integrarea lor profesională reală și la utilizarea corectă a fondurilor pentru dizabilitate.
Cine poate desfășura activități de vânzare sau intermediere ca unitate protejată autorizată și în ce condiții?
Activități de vânzare și/sau intermediere pot desfășura numai unitățile protejate autorizate înființate în cadrul organizațiilor persoanelor cu dizabilități, dacă respectă următoarele condiții:
- Cel puțin 75% din profitul obținut prin activitățile de vânzare și/sau intermediere trebuie direcționat către programe de integrare socio-profesională a persoanelor cu dizabilități din organizație;
- Activitățile de intermediere și vânzare pot viza doar produse și servicii realizate de alte unități protejate autorizate, conform Legii nr. 448/2006;
- La începutul fiecărui an, unitatea are obligația de a depune un raport financiar care să arate modul în care au fost utilizate fondurile obținute prin activitatea de intermediere/vânzare.
📗 Exemplu:
O asociație a persoanelor cu dizabilități poate vinde sau intermedia produse realizate de alte UPA și redirecționează 75% din profit pentru formarea și angajarea membrilor săi cu dizabilități.
Dacă revinde produse cumpărate din comerț sau nu alocă profitul conform legii, activitatea devine neeligibilă.
📘 Scop: Regula garantează că activitățile de vânzare și intermediere desfășurate de aceste unități contribuie direct la integrarea profesională a persoanelor cu dizabilități și previn utilizarea necorespunzătoare a fondurilor publice destinate acestui scop.
Care sunt obligatiile de raportare anuala a Unitatii Protejate?
Fiecare unitate protejată autorizată are obligația să transmită până la data de 31 ianuarie a fiecărui an către ANPDPD raportul anual de activitate pentru anul precedent, conform modelului din Anexa nr. 7 la Procedura de autorizare aprobată prin Ordinul nr. 847/2021.
Raportul trebuie să includă informații privind numărul de angajați, persoanele cu dizabilități implicate, activitățile economice desfășurate și veniturile obținute, iar o copie a acestuia trebuie publicată pe site-ul propriu al unității protejate.
📗 Exemplu:
Raportul depus la 31 ianuarie 2026 va reflecta activitatea unității protejate în anul 2025 și va fi publicat pe site-ul propriu, într-o secțiune vizibilă.
📘 Scop: Raportarea și publicarea anuală asigură transparență, responsabilitate și încredere publică, contribuind la o monitorizare corectă a impactului social și la promovarea bunei guvernanțe în sectorul unităților protejate.
Se pot achiziționa produse și/sau servicii de la unități protejate autorizate, pe bază de acord de parteneriat, în valoare mai mare decât suma datorată la bugetul de stat în luna respectivă?
Da. Dacă un operator economic achiziționează, pe baza unui acord de parteneriat, produse și/sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu dizabilități din cadrul unei unități protejate autorizate, într-o sumă mai mare decât taxa datorată statului pentru luna respectivă, nu mai datorează nicio sumă la bugetul de stat.
Diferența achitată în plus se reportează în luna următoare, diminuând corespunzător obligația de plată.
📗 Exemplu:
Dacă o companie datorează 10.000 lei la fondul pentru dizabilitate, dar cumpără de la o UPA produse și servicii eligibile în valoare de 12.000 lei, nu mai plătește taxa, iar cei 2.000 lei se reportează pentru luna următoare.
📘 Scop: Această prevedere stimulează achizițiile directe de la unități protejate și sprijină integrarea profesională a persoanelor cu dizabilități, direcționând fondurile către locuri de muncă reale, nu către bugetul de stat.
Cine monitorizează și controlează respectarea prevederilor art. 78 alin. (2) și (3) din Legea nr. 448/2006?
Respectarea prevederilor art. 78 alin. (2) și (3) din Legea nr. 448/2006 este monitorizată și controlată de organele fiscale din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).
Nerespectarea acestor dispoziții se sancționează cu amendă între 25.000 și 50.000 lei, iar persoanele juridice care au achiziționat produse sau servicii nedecontabile sunt obligate să restituie la bugetul de stat sumele deduse nelegal.
📗 Exemplu:
Dacă o companie deduce din taxa pe dizabilitate achiziții de la o unitate protejată care doar revinde produse fără implicarea persoanelor cu dizabilități, ANAF poate dispune restituirea integrală a sumei și aplicarea unei amenzi contravenționale.
📘 Scop: Aceste măsuri asigură corectitudinea și transparența în aplicarea facilităților fiscale și protejează integritatea mecanismului de sprijin pentru persoanele cu dizabilități, prevenind utilizarea abuzivă a fondurilor.
Cine controlează respectarea condițiilor de funcționare ale unei unități protejate autorizate pe durata valabilității autorizației?
Respectarea condițiilor de funcționare ca unitate protejată autorizată este verificată de inspectorii sociali din cadrul Agențiilor Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) sau ai Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS).
Nerespectarea condițiilor de autorizare se sancționează cu amendă între 25.000 și 50.000 lei și retragerea autorizației de funcționare.
📗 Exemplu:
Dacă o unitate protejată nu mai îndeplinește condiția privind numărul minim de persoane cu dizabilități angajate sau acestea nu sunt implicate în activitatea economică, inspectorii sociali pot dispune retragerea autorizației și aplicarea unei amenzi contravenționale.
📘 Scop: Controlul asigură că unitățile protejate își mențin misiunea socială reală, oferind locuri de muncă persoanelor cu dizabilități și contribuind la integrarea lor durabilă pe piața muncii.
Cum se aplică prevederile legii dacă unitatea protejată autorizată este o secție internă în cadrul unui ONG sau SRL?
Dacă unitatea protejată funcționează ca secție internă într-un ONG sau SRL, doar produsele și serviciile realizate efectiv de persoanele cu dizabilități din acea secție sunt deductibile din taxa pe dizabilitate.
Activitățile desfășurate de alte departamente ale organizației nu pot fi incluse în deducere.
📗 Exemple:
- Un ONG are o secție autorizată ca unitate protejată pentru servicii de legătorie și arhivare, dar desfășoară și proiecte educaționale. Doar serviciile de arhivare realizate de persoanele cu dizabilități din secția autorizată pot fi deduse.
- Un SRL cu 150 de angajați produce echipamente de lucru în toată fabrica. Doar produsele realizate de angajații cu dizabilități din secția internă autorizată ca unitate protejată sunt deductibile din taxa pe dizabilitate.
📘 Scop: Această regulă garantează că deducerea fiscală sprijină munca reală a persoanelor cu dizabilități și nu activități economice care nu implică direct aceste persoane.
Ce parte din activitatea de personalizare produse este deductibilă din taxa pe dizabilitate?
Dacă unitatea protejată cumpără produse (tricouri, halate etc.) și le personalizează, doar serviciul de personalizare realizat de persoanele cu dizabilități este deductibil.
Produsele de bază reprezintă marfă și nu sunt eligibile pentru deducere.
📗 Exemplu:
UPA cumpără halate medicale și aplică logo-ul clientului prin serigrafie realizată de persoanele cu dizabilități.
➡️ Doar costul personalizării se deduce, nu și valoarea halatelor.
📘 Scop: Să fie susținută munca reală a persoanelor cu dizabilități, nu activități de revânzare sau intermediere.
Cum se aplică deducerea pentru activitățile de sortare și ambalare?
Dacă unitatea protejată cumpără produse (hârtie, bocanci, dosare etc.) și le ambalează sau sortează pentru client, doar serviciul de sortare și ambalare prestat de persoanele cu dizabilități este deductibil.
Produsele în sine nu sunt realizate de UPA și nu pot fi deduse.
📗 Exemplu:
UPA cumpără articole de birotică și le ambalează în kituri pentru o instituție publică.
➡️ Deducerea se aplică doar pentru serviciul prestat de persoanele cu dizabilități, nu pentru valoarea produselor.
📘 Scop: Încurajarea implicării active a persoanelor cu dizabilități în activități productive, nu a intermedierii comerciale.
Ce cheltuieli sunt deductibile când o unitate protejată oferă servicii de organizare evenimente?
În cazul organizării de evenimente, doar serviciile proprii (planificare, logistică, invitații, promovare) realizate de persoanele cu dizabilități sunt deductibile.
Cheltuielile cu terți (cazare, transport, bilete de avion etc.) nu se pot deduce.
📗 Exemplu:
UPA organizează un eveniment și colaborează cu o firmă de turism pentru transport și cazare.
➡️ Doar munca echipei UPA (aranjarea sălii, materiale promoționale, logistică) este deductibilă, nu și costul serviciilor externe.
📘 Scop: Asigurarea că deducerea sprijină activitatea proprie a UPA, nu servicii subcontractate.
Cum se aplică deducerea pentru serviciile de marketing și publicitate oferite de o unitate protejată?
Deducerea se aplică doar pentru creația și execuția realizată de persoanele cu dizabilități (campanii, design grafic, video, texte etc.).
Plățile efectuate către platforme externe (Google, Facebook, TV etc.) sunt nedeductibile și trebuie facturate separat.
📗 Exemplu:
UPA creează o campanie publicitară online și plătește promovarea pe Facebook.
➡️ Se deduce doar munca de creație realizată de persoanele cu dizabilități; costurile reclamelor plătite către Meta nu se deduc.
📘 Scop: Sprijinirea contribuției directe a angajaților cu dizabilități în activitățile creative și eliminarea intermedierilor.
Sunt deductibile din taxa pe dizabilitate serviciile de leasing și închiriere oferite de o unitate protejată?
Nu în totalitate.
Doar comisionul pentru serviciul de leasing sau închiriere, realizat de persoanele cu dizabilități, este deductibil.
Valoarea echipamentelor sau a bunurilor închiriate nu este deductibilă, deoarece acestea nu sunt produse de unitatea protejată.
📗 Exemplu:
UPA oferă servicii de închiriere imprimante.
➡️ Doar serviciul de gestionare (contractare, mentenanță) prestat de persoanele cu dizabilități este deductibil; bunul în sine nu.
📘 Scop: Prevenirea intermedierilor mascate și garantarea că deducerea fiscală sprijină exclusiv activitățile proprii ale persoanelor cu dizabilități.
Sunt deductibile serviciile de training, consultanță, SSM sau medicină a muncii achiziționate de la o unitate protejată autorizată?
Da, aceste servicii pot fi deductibile, dar numai dacă sunt furnizate efectiv de către persoane cu dizabilități angajate în unitatea protejată. Persoanele cu dizabilități implicate trebuie să demonstreze competența profesională prin documente justificative — precum CV, diplome, certificate de calificare sau atestate profesionale.
Dacă persoana cu dizabilitate participă doar la organizarea activității (ex: pregătirea materialelor, gestionarea înscrierilor, logistică), atunci doar serviciul de organizare este deductibil, nu și activitatea de formare sau consultanță în sine.
📗 Exemplu: O unitate protejată organizează un curs de formare SSM. Dacă lectorul este o persoană cu dizabilitate calificată, serviciul de formare este deductibil.
Dacă persoana cu dizabilitate se ocupă doar de partea logistică, se deduce doar componenta de organizare.
📘 Scop: Regula asigură că deducerea fiscală sprijină munca reală, calificată și documentată a persoanelor cu dizabilități, încurajând integrarea lor profesională autentică și utilizarea corectă a fondurilor din taxa pe dizabilitate.