Despre economia socială și întreprinderile sociale de inserție

Despre ce înseamnă o întreprindere în domeniul economiei sociale, despre cum funcționează și cine poate fi angajat sau angajator.

În interviul realizat în cadrul emisiunii ”Capital Economic” de la Infinit TV, Angela Achiței a povestit despre cum reușește ADV România să creeze impact social prin activitatea unității protejate UtilDeco, a clarificat aspecte legate de sectorul economiei sociale și a povestit care sunt principalele provocări din acest domeniu.

Idei principale din conversație.

→ ADV România este un pionier în economia socială în România și a adus o contribuție importantă în acest domeniu prin:

• participarea la definitivarea Legii economiei sociale → Legea Nr. 219 din 23 iulie 2015;
• introducerea în Codul fiscal a scutirii de la plata impozitului pe clădire și terenuri pentru întreprinderile sociale de inserție;
• includerea economiei sociale pe agenda fondurilor europene pentru perioada 2014-2020 subiectul economiei sociale;
• propuneri legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006, privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, care s-a concretizat în adoptarea Legii  nr. 193/2020, conform căreia firmele și instituțiile care au peste 50 de angajați pot achiziționa produse și servicii realizate de persoanele cu dizabilități, în cadrul unităților protejate autorizate, în cuantumul a 50% din taxa plătită la bugetul de stat.

→ Companiile și instituțiile publice cu peste 50 de angajați au trei opțiuni pe care le pot utiliza în cadrul Legii privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități:

1. Prima și cea mai recomandată este să angajeze 4% persoane cu dizabilități.
2. A doua opțiune pe care o au acești angajatori este să plătească taxa la stat. De exemplu, o firmă care are 100 de salariați și nu angajează minim 4 persoane cu dizabilități, trebuie să vireze lunar la bugetul de stat suma de 8.920 lei.
3. A treia opțiune pe care o au este ca jumătate din taxa pe care o plătesc la bugetul de stat să poată fi utilizată pentru a cumpăra produse și servicii de la unități protejate.

→ Unitățile protejate sunt de fapt întreprinderi sociale de inserție specializate pe angajarea persoanelor cu dizabilități.

Statul dă niște facilități tocmai pentru a rezolva niște probleme sociale, sau probleme de mediu, sau de educație, acolo  unde el nu are suficiente resurse ca să intervină. Și atunci lucrurile trebuie foarte clar corelate și să se vadă un impact, adică să urmărească că într-adevăr crearea de locuri de muncă este prioritară pentru aceste unități protejate, mai ales că ele au o piață rezervată în prezent și concurează doar ele între ele.

→ Mitul complacerii în statutul de asistat social.

Ce ascunde decizia unui angajat care renunță la un loc de muncă după ce cu greu reușim să îl angajăm?

La nivelul discursului public, există tendința de a generaliza că persoanele cu dizabilități și din categorii defavorizate preferă să primească ajutor social și nici nu își doresc un loc de muncă.

Experiența ADV și UtilDeco ne-a arătat că situația reală a acestor persoane implică un cumul de probleme.

Iată și un exemplu concret:

Avem un tânăr care a tot venit la noi pentru a-l ajuta să meargă pe piața muncii. În cadrul departamentului nostru recrutare și plasare pe piața muncii a persoanelor din grupuri defavorizate – JobDirect, îi găseam un loc de muncă și reușeam să îl angajăm.

După ce am aprofundat problema, după câteva eșecuri de genul acesta, am aflat că de fapt problema lui era alta. Avea un tată foarte violent cu care locuia, cu care era în conflict. El după serviciu, pierdea timpul până la 1-2 noaptea ca să ajugă acasă în momentul în care tatăl său adormea, ca să fie sigur ca nu intră în conflict cu el și nu ajung inclusiv la violență. Și vă dați seama că s-a culcat o noapte la 2 noaptea, a doua zi la 2 noaptea, după câteva zile i-a fost foarte greu să se trezească la 6 dimineața ca să ajungă la serviciu.

Avem situații în care au lucrat o zi, două și au plecat de la job pentru că râdeau colegii de el că mirosea, pentru că nu avea unde să facă un duș, pentru că avea încălțămintea ruptă, pentru că tricoul era murdar…. Ideea este că trebuie rezolvate și anumite probleme de bază înainte de a merge pe piața muncii.

→ Rolul unităților protejate

Cu cât vom avea mai multe întreprinderi sociale de inserție cu atât mai multe persoane din categoriile vulnerabile, beneficiare de ajutor social, vor reuși să se integreze pe piața muncii.

Unul dintre rolurile întreprinderilor sociale de inserție este să facă tranziția, după câțiva ani, de la un loc de muncă protejat la un loc de muncă pe piața liberă a muncii.

→ Rolul serviciilor specializate job coaching, suport de integrare la locul de muncă, consiliere și orientare în carieră

Locul de muncă protejat înseamnă locul unde persoanele cu dizabilități și din grupuri vulnerabile învață o meserie, învață ce înseamnă responsabilitățile unui job și în același timp beneficiază de un pachet integrat de servicii sociale – asistență socială și psihologică, consiliere și orientare profesională. După această etapă îi ducem spre piața muncii și acolo le mai oferim între 3 și 6 luni servicii de job coaching și de integrare la locul de muncă. Pentru că apar conflicte, apar tot felul de situații neprevăzute. Și imediat își dă demisia sau angajatorul îi spune gata, nu mai vreau să te am în echipă.

Exemplu din realitatea cu care lucrăm noi zi de zi:

Am avut o tânără care a lucrat câțiva ani în cadrul UtilDeco și la un moment dat și-a dorit să mai încerce și altceva. Noi i-am identificat un job, a fost la interviu, i-a plăcut, s-a angajat. După câteva luni, tânăra a povestit celor din echipă situația ei medicală. Și toată lumea din secția respectivă a intrat în panică, pentru că era o persoană seropozitivă HIV, și toată lumea s-a panicat. Colegele mele au mers în acea companie și au făcut efectiv campanie de informare în rândul angajaților, au discutat cu managerii, au discutat cu ea, cu toată lumea, lucrurile s-au liniștit. Dar cineva trebuia să intervină, cineva trebuia să ofere acel  suport calificat și gândiți-vă dacă nu era ADV-ul și cu serviciul nostru de JobDirect ce se întâmpla cu această tânără sau care ar fi fost finalitatea. Rămânea fără job cu siguranță, se întorcea înapoi la noi.

→ Ce factori duc la succesul întreprinderilor sociale?

Succesul într-o afacere socială ține de patru factori:

1. Să creezi produse și servicii wow!
2. Să înțelegi cifrele. Trebuie să înțelegi piața, trebuie să înțelegi vânzarea, trebuie să înțelegi producția, trebuie să înțelegi contabilitatea.
3. Să atragi specialiști, să știi să-i asculți și să faci echipă cu ei.
4. Să îți placă să oferi mai mult decât să primești, să fii implicat în tot felul de acțiuni civice, să construiești ceva în jurul tău, necondiționat.

→ O asociere care creează confuzie: „afacere socială”

Adesea, conceptul de afacere socială creează confuzii, chiar și în rândul specialiștilor. Ne întrebăm dacă întreprinderea socială trebuie să facă profit. Asociem întreprinderea socială cu ideea de caritate, gratuitate. În mod evident, aceste prezumții sunt greșite.

Întreprinderea socială trebuie să fie competitivă, la fel ca orice altă întreprindere, diferența este că 90% din profit se redirecționează către o rezolvarea unei probleme sociale.

→ Desființăm mituri

Cuvântul ”social” din întreprindere socială și economie socială, ne duce cu gândul la faptul că totul este social adică este gratuit. Dimpotrivă, în întreprinderile sociale, produsele și serviciile au prețul mult mai mare decât pe piață, pentru că ele au o plus valoare adăugată și au niște costuri suplimentare, pe care, atâta timp cât statul nu vine să le suporte ca subvenție, cum se întâmplă în alte țări, ele se regăsesc în prețul de producție sau de prestare a serviciului final.

Mitul că aceste produse și servicii nu sunt competitive pe piață pentru că sunt realizate de persoane cu dizabilități sau din categorii defavorizate.

Experiența UtilDeco:

Pentru că la UtilDeco prestăm servicii de arhivare fizică, electronică și depozitare documente pentru clienți, am avut situații în care clientul zice ”păi îmi dau eu documentele mele pe mâna unor persoane despre care nu știu ce fac cu ele, dacă le rup.., dacă le strică, dacă cine știe ce se întâmplă”. Sau, facem echipamente de lucru, de protecție, din textile, pe care le și personalizăm. Și iarăși ne lovim de replica ”dar oare e cusut bine? dar oare nu se descos? dar știu să facă croi, să facă tipar?” etc.

Și de fapt, când începi să le explici, cei care reușesc și vor să asculte povestea, sau cei care vor să ne viziteze, își dau seama că de fapt produsele noastre sunt competitive și întrunesc standardele de calitate. Mai mult decât atât, noi la echipamentele de lucru nu ne permitem să folosim materiale foarte ieftine și neconforme, care pot dăuna sănătății, pentru că te încălzești în ele , nu-ți oferă un confort. Nu putem vinde produse de genul acesta, pentru că ne gândim la oameni și vrem să fie un echipament de protecție confortabil. Am avut de exemplu acum câteva luni o companie care venea anual la noi si își făcea tot felul de echipamente de lucru. Recent i-am întrebat dacă mai doresc să facă comanda de hanorace, pentru că le făcusem cu un an înainte hanorace pentru angajați și stabilisem că vor reveni în sezonul următor cu o nouă comandă. Replica companiei : „Pentru că s-au păstrat atât bine și arată așa de bine cele pe care le-ați făcut, am zis că anul acesta nu mai dăm comandă.” Deci practic noi am pierdut o comandă, dar pe de altă parte ne-am bucurat că totuși produsele noastre sunt calitative și asta a ajutat angajatorul să economisească niște bani. Mai mult de atât, oamenii care poartă produsele confecționate în atelierele UtilDeco, se simt bine în aceste haine. Deci cam asta se întâmplă în zona de întreprinderi sociale.

Oamenii trebuie să rețină că o întreprindere socială nu este caritate, ci este o responsabilitate socială, cu un leadership asumat, pentru a rezolva niște probleme în comunitate.