UtilDeco, întreprindere socială de inserție autorizată ca unitate protejată, membră a clusterului de economie socială ”Acceleratorul de Întreprinderi Sociale”, solicită retragerea de urgență a ORDONANŢEI DE URGENŢĂ privind modificarea și completarea Legii nr.219/2015 privind Economia Socială – pusă în consultare publică de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în data de 10.03.2021 – și organizarea unei dezbateri publice on-line cu toți actorii relevanți din sector.
În scrisoarea trimisă de RISE către Prim-Ministrul României și către Ministrul Muncii și Protecției Sociale Rețeaua Întreprinderilor Sociale de Inserție prin Activitatea Economică din România, care grupează unele dintre cele mai mari întreprinderi de acest tip din România, solicită retragerea imediată a ORDONANŢEI DE URGENŢĂ privind modificarea și completarea Legii nr.219/2015 privind Economia Socială – pusă în consultare publică de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în data de 10.03.2021 – și organizarea unei dezbateri publice online pe acest subiect. Redăm în cele ce urmează textul complet al scrisorii:
“Dlui Nicolae Ciucă, Prim Ministru al României
Dlui Marius-Constantin BUDĂI, Ministru al Muncii și Protecției Sociale
Ref Proiect de ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind modificarea și completarea Legii nr.219/2015 privind economia socială – pus în consultare publică de Ministerul Muncii și protecției sociale în data de 10.03.2021
Stimate Domnule Prim Ministru,
Stimate Domnule Ministru,
Cu referire la propunerea de ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind modificarea și completarea Legii nr.219/2015 privind Economia Socială – pus în consultare publică de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în data de 10.03.2021
Rețeaua Întreprinderilor Sociale de Inserție prin Activitatea Economică din România care grupează unele dintre cele mai mari întreprinderi de acest tip din România solicită retragerea imediată a acesteia și organizarea unei dezbateri publice online pe acest subiect.
- Nu este clară necesitatea unei proceduri de urgență – în acest sens susținem necesitatea unei dezbateri ample și temeinice a acestor modificări care aduc atingere unora dintre principiile de bază ale economiei sociale statuate în documente europene și reiterate în Planul European de acțiune pentru economiasocială adoptat de Comisia Europeană în 9 decembrie 2022 – pe care îl anexăm. Menționăm că acest plan a fost lecturat recent și în Parlamentul României http://www.cdep.ro/eu/examinare_pck.fisa_examinare?eid=673
- Proiectul contravine celor agreate în grupul de lucru cu întreprinderile din domeniu, inițiat și condus de Ministerul Muncii în anul 2021 la care au participat entități reprezentative din sector: întreprinderilesociale de inserție, casele de ajutor reciproc și cooperativele de credit, precum și asociații și fundații cu experiență semnificativă în domeniu.
- Propunerea de OUG pusă în dezbatere publică contravine sau ignoră prioritățile de dezvoltare ale sectorului identificate de RISE și membrii săi în cercetările realizate asupra sectorului în cursul anului 2021 disponibile aici:
– Barometrul Economiei Sociale
https://alaturidevoi.ro/upload/Barometrul-Economiei-Sociale-2021.pdf
– Barometrul Achizițiilor Publice Responsabile Social
– Barometrul Accesului la Finanțare pentru Întreprinderi Sociale
https://alaturidevoi.ro/wp-content/uploads/2022/01/Barometrul-accesului-la-finantare-pt-IS.pdf
Studiile noastre atestă că economia socială poate contribui semnificativ la dezvoltarea României prin creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială. Conform acestora, economia socială asigură locuri de muncă pentru aproximativ 160 mii de persoane. Aceste cifre indică faptul că există un important potențial economic și de creare de locuri de muncă neexploatat al economiei sociale atunci când nu sunt puse în aplicare măsuri adecvate.
Mare parte din acest potențial este încă insuficient exploatat în România. Economia socială este în continuare necunoscută unui număr prea mare de persoane. Numeroși consumatori doresc să cumpere mai responsabil din punctul de vedere al surselor bunurilor și serviciilor pe care le achiziționează, însă nu știu exact cum. Capitalul „răbdător” pentru investiții pe termen lung nu este întotdeauna ușor accesibil entităților din sectorul economiei sociale. Autoritățile publice nu utilizează pe deplin posibilitățile existente pentru a facilita accesul întreprinderilor sociale la achizițiile publice sau la finanțare și nici flexibilitatea oferită de normele actuale ale UE privind ajutoarele de stat. Deoarece nu sunt suficient de înțelese și recunoscute, entitățile din sectorul economiei sociale se confruntă cu dificultăți în dezvoltarea și extinderea activităților lor și, prin urmare, sunt împiedicate să producă un impact economic și social mai mare. Acestea au nevoie de un sprijin mai consistent și de mai bună calitate pentru a se dezvolta și a prospera.
- Propunerea de act normativ a fost elaborată cu o insuficientă fundamentare si consultare. Mai mult propunerea nu este însoțită de nici un fel de studiu de impact
Propunerea se bazează conform notei de fundamentare pe un chestionar din luna mai 2020. Acest chestionar, conform Notei de fundamentare, nu a vizat modificarea legii ci evaluarea impactului crizei COVID-19 asupra întreprinderilor sociale și a întreprinderilor sociale de inserție. Mai mult numărul de respondenți este nesemnificativ. Conform notei de fundamentare chestionarul a fost complet de 21,4% din respondenți întreprinderi sociale, iar 78,6% întreprinderi sociale de inserție. Nota nu menționează numărul total de respondenți, dar el poate fi cu ușurință dedus prin calcul. Astfel, în mai 2020 existau un număr total de 14 întreprinderi sociale de inserție în România conform Registrul ANOFM – presupunând că toate aceste întreprinderi au completat chestionarul – nu este cazul dintre cele 14 întreprinderi 4 fiind membre RISE nici una dintre ele neprimind acest chestionar rezultă un număr total de maxim 18 respondenți. Nu se poate reglementa un sector ca cel al economiei sociale care include conform definiției din Planul European de acțiune pentru economia socială asociații, fundații, case de ajutor reciproc și cooperative – un total de peste 200.000 de entități înregistrate conform Institutului Național de Statistică al României parte ale administrației private – prin consultarea a doar câteva entități.
- Propunerea de OUG pusă în dezbatere publică contravine Planului European de acțiune pentru economia socială menționat și anexat.
Propunerea ar aduce atingere serioasă aplicării în România a principiilor de bază ale economiei sociale care sunt conform Planului European: întâietatea oamenilor, precum și a obiectivului social și/sau de mediu în raport cu profitul, reinvestirea majorității profiturilor și a surplusurilor pentru a desfășura activități în interesul membrilor/utilizatorilor („interesul colectiv”) sau al societății în general („interesul general”) și guvernanța democratică și/sau participativă.
Astfel propunerea de creștere a profitului distribuit către acționari – de la maxim 10% cât este în prezent la 30%
– Va face să nu mai existe nicio diferență între întreprinderile sociale și cele clasice. În plus contravine principiilor liberei concurențe instituind măsuri în favoarea unor entități cu caracter comercial aflate în competiție liberă pe piață;
– Creșterea ponderii profitului distribuit către acționari face ca entitățile respective să nu mai aibă un caracter social, ci for profit – căzând atunci exclusiv sub incidența legii societăților comerciale.
- Proiectul de lege trebuie armonizat cu alte 2 propuneri înregistrate în parlament:
– B124/2022 – Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. Este introdusă recunoașterea întreprinderilor sociale de inserție ca angajatori de inserție și extinderea categoriilor de persoane care intră la definirea grupului vulnerabil și fac obiectul subvenționării locului de muncă;
– B125/2022 – Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.98/2016 privind achiziţiile publice şi a Legii nr.99/2016 privind achiziţiile sectoriale. Se introduce un articol prin care: Autoritatea contractantă, cu un buget anual de achiziții mai mare de 30.000.000 lei fără TVA, este obligată ca minim 0,5% din bugetul anual de achiziții să fie rezervat participării la procedura de atribuire doar întreprinderilor sociale de inserţie prevăzute de Legea nr. 219/2015 privind economia socială.
- Mai mult propunerea nu are în vedere nici una dintre măsurile prevăzute în instrumentarul OECD de politici publice pentru întreprinderilesociale și anume Better Policy for Social Entrepreneurship https://betterentrepreneurship.eu/#entrepreneurship
România, a demarat în ianuarie acest an procedurile de aderare la OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Este nevoie ca politicile sale publice inclusiv pentru economia socială să se ridice la nivelul unei țări membre.
În fiecare zi, întreprinderile membre RISE oferă soluții concrete și inovatoare la principalele provocări cu care ne confruntăm – creează și mențin locuri de muncă de calitate, contribuie la incluziunea socială și pe piața muncii a grupurilor dezavantajate și la asigurarea egalității de șanse pentru toți, stimulează dezvoltarea economică și industrială durabilă, promovează participarea activă a cetățenilor revitalizând zone rurale sau urbane defavorizate.
Economia socială completează acțiunile statului de furnizare de servicii sociale de calitate într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, completează, de asemenea, eforturile de integrare a tinerilor și a grupurilor dezavantajate (de exemplu, persoanele cu handicap, persoanele în vârstă, șomerii de lungă durată, persoanele care provin din contexte de migrație sau persoanele cu origine rasială sau etnică minoritară (în special romii)), pe piața forței de muncă și în societate în general.
În concluzie, solicităm retragerea de urgență a acestei propuneri care ar avea un impact negativ asupra dezvoltării în continuare a sectorului economiei sociale în România și lansarea de consultări pentru revizuirea legislației, în conformitate cu prioritățile reale ale sectorului.
Prezenta solicitare este inițiată de către RISE România – membră ENSIE (European Network of Social Integration Enterprises) și susținută de entitățile menționate mai jos.
- Rețeaua Româna a Întreprinderilor Sociale de Inserție grupează 15 întreprinderi sociale, întreprinderi sociale de inserție, unități protejate și administratori de grant și alte organizații resursă pentru economia socială (Asociatia Ateliere Fără Frontiere, membru GROUPE SOS – International Action / Fundatia Alături de Voi Romania și Util Deco Group / Organizația Umanitara Concordia și Concordia Development / Asociatia Touched Collection / Caritas Campulung ISI / Asociația Viitor Plus – Atelierul de Panză / Asociația CRIES Timișoara / Institutul pentru Parteneriat Social Bucovina / Emmaus Satu Mare ISI / Asociația Natură Vie / Asociația Curtea Culorilor ISI / Izocel SRL / Expert Info Impact Mimico-Gestual SRL. https://riseromania.ro/
- Clusterul ”Acceleratorul de Întreprinderi Sociale”, ADV România, care include 50 de întreprinderi sociale, unități protejate din care 20 de entități sunt întreprinderi sociale de inserție autorizate și înregistrate în registrul național. Clusterul este înregistrat pe platforma europeană a clusterelor, iar membrii săi pot fi vizualizați aici https://clustercollaboration.eu/content/alaturi-de-voi-romania-foundation-adv-romania-accelerator-social-enterprises
- Rețeaua de 12 întreprinderi socialedezvoltată de către Institutul pentru Parteneriat Social Bucovina.
- ASOCIATIA ECOSENS, întreprindere socială
- WeWilder, întreprindere socială
- Asociația INTERSECT, întreprindere socială
În speranța că propunerea noastră va fi avută în vedere și un consens privind politica publică pentru acest sector va putea fi găsit, vă stăm la dispoziţie pentru informaţii suplimentare.
Cu cele mai bune gânduri,
Ancuța Vameșu
Președinte RISE
