În fiecare an, peste 250 000 de autorități publice din UE cheltuiesc aproximativ 14% din PIB (aproximativ 2 trilioane de euro pe an) pentru achiziționarea de servicii, lucrări și bunuri (sursa). Tot mai multe dintre aceste achiziții se efectuează într-un mod responsabil social.
În 2014, Uniunea Europeană a adoptat Directiva 2014/24/UE care reglementează, printre altele, achizițiile publice rezervate și introduce clauze sociale în contractele de achiziții publice. Directiva a fost transpusă și în România și aceste achiziții au fost introduse explicit în art. 56, alin. (1) din Legea 98/2016, respectiv art. 69, alin. (1) din Legea 99/2016.
În realitate, achizițiile publice responsabile social sunt o raritate în România.
De ce nu se aplică aceste directive în România? Ce putem face pentru a stimula achizițiile publice responsabile?
Pentru decizii informate avem nevoie de date. În acest sens, ADV România, promotor al economiei sociale și al integrării în muncă a persoanelor din grupuri vulnerabile, a realizat o evaluare a situației achizițiilor sociale publice și private în România, prin intremediul unei cercetări care a vizat autoritățile publice și operatorii din sectorul economiei sociale (unități protejate, întreprinderi sociale, cooperative, ONG-uri cu activitate economică).
Rezultatele cercetării au fost sintetizate în Barometrul achizitiilor publice responsabile.
Principalele constatări privind achizițiile publice responsabile social
- Grad de cunoaștere redus – doar 35% dintre respondenți au răspuns că prevederile legii achizițiilor publice/ sectoriale privind clauzele sociale și contractele rezervate le sunt cunoscute.
- Pondere mică a procedurilor de achiziții cu clauze sociale – doar 15% dintre autorităților contractante care au răspuns la chestionar au derulat proceduri cu clauze sociale sau au rezervat contracte pentru ISI sau UPA.
De ce este importantă susținerea întreprinderilor sociale de inserție prin sistemul de achiziții?
Susținerea întreprinderilor sociale de inserție prin utilizarea instrumentului de contracte rezervate, așa cum prevede legea, ar constitui o utilizare mai bună a banului public. Aceste întreprinderi creeză locuri de muncă pentru persoane cu dizabilități și din grup vulnerabil, care pe lângă locul de muncă beneficiază și de un pachet complet de servicii de integrare socio-profesională.
Prin integrarea în muncă, aceste persoane, privite în mod tradițional ca fiind beneficiare de ajutor social, capătă un rol activ în comunitate și contribuie la bugetul de stat prin taxele salariale.
Iată și câteva cifre care ilustrative:
- 156.944 beneficiari / ~aprox. 8,1 mil Euro (august 2021)
- 87 de euro ajutor social vs 172 euro taxe angajat și angajator calculate la salariul minim
În plus, întreprinderile sociale, prin lege, trebuie să aloce minimum 90% din profitul realizat scopului social şi rezervei statutare. Așadar, dacă într-o unitate protejată, distribuția profitului se realizează ca în orice alt SRL, în cazul unei unități protejate care are și atestat de întreprindere socială de inserție, maxim 10% din profitul realizat se poate distribui asociaților.
Citiți și despre:
- Colaborarea cu întreprinderile sociale: 5 modele de bune practici pentru responsabilitate socială
- Rolul întreprinderilor sociale de inserție și unităților protejate – exemple europene
- Cum pot achizițiile publice să susțină economia socială?
Știați că unitatea protejată UtilDeco este autorizată și ca întreprindere socială de inserție? În același timp, este și cel mai mare angajator de persoane din grupuri vulnerabile care figurează în Registrul național de evidență a întreprinderilor sociale.
Autorizarea suplimentară de întreprindere socială de inserție înseamnă că minim 90% din profitul realizat este reinvestit in misiunea socială. În cazul UtilDeco, profitul este reinvestit în proporție de 100% în misiunea socială.
Fiecare parteneriat, ne ajută să menținem locurile de muncă pentru persoanele cu dizabilități, să creăm noi locuri de muncă și să organizăm programe gratuite de calificare și inserție socio-profesională pentru persoanele din categorii vulnerabile – tinerii care părăsesc centrele de plasament, persoane cu dizabilități.
