Care sunt unitățile protejate care au generat cea mai mare cifră de afaceri în 2022 și câte locuri de muncă au creat pentru persoane cu dizabilități? Care este productivitatea per angajat? Cum e posibil ca unele unități protejate să fie mai profitabile decât companiile mamă, iar productivitatea pe angajat să fie de invidiat? Se face sau nu intermediere de produse și servicii care nu sunt realizate de către alte unități protejate prin activitatea proprie a persoanelor cu dizabilități?
În cadrul Observatorului de Integritate UPA gestionat de către Fundația ADV România, am solicitat oficial în data de 6 iunie 2023, să fie publicate în Registrul Unic al Unităților Protejate date cu privire la numărul de locuri de muncă create și cifra de afaceri pe 2022 generată de către unitățile protejate autorizate.
În data de 21 iunie 2023, ANPD a publicat datele pe propriul site în secțiunea dedicată unităților protejate.
Astfel conform acestui registru, am aflat următoarele informații:
- În prezent există un număr de 350 de unități protejate autorizate active, cele mai multe fiind în București (78 de entități), urmat de către județul Cluj (29 de entități), Timiș (18 entități), Ilfov și Prahova cu câte 17 entități fiecare.
- În anul 2022, au fost create/menținute un număr de 2401 locuri de muncă, din care 1572 pentru persoane cu dizabilități (aproximativ 65% din total).
- Unitățile protejate au raportat o cifră de afaceri de 458.274.284 lei.
- Unui număr de 13 unități protejate li s-a suspendat autorizația de funcționare începând cu data de 25 mai 2023.
Un număr de aproximativ 62 de unități protejate, au generat o cifră de afaceri foarte mare, având o productivitate pe angajat nerealistă raportat la domenii de activitate similare din piață care nu au angajate persoane cu dizabilități. Astfel, cifra de afaceri cumulată a acestora este de aproximativ 311.326.989 lei, reprezentând 68% din cifră de afaceri totală. Aceste 62 de entități, au raportat un număr de 626 de angajați (26% din total) din care 389 cu dizabilități (25% din total). Încercând să vedem productivitatea angajaților pe lună, observăm că nu mai discutăm de locuri de muncă protejate, ci de locuri de muncă cu potențial uriaș pe care îl au persoanele cu dizabilități de a genera lunar între 20.000 și 45.000 euro/angajat.
La o căutare pe site-urile acestor companii găsim și explicația pentru rezultatele uimitoare generate în 2022: intermediere de produse și servicii care nu sunt realizate de către persoane cu dizabilități așa cum prevede legea: – papetărie, birotică, consumabile, echipamente IT, cursuri, consultanță, soft IT ș.a. împachetate în servicii de achiziții centralizate sau leasing/închiriere de echipamente.
Indiferent dacă sunt organizații ale persoanelor cu dizabilități sau companii, această intermediere este realizată de la furnizori clasici și dedusă de către autoritățile contractante din taxa pe dizabilitate în mod ilegal. Legea permite realizarea de servicii de intermediere doar pentru organizațiile persoanelor cu dizabilități și doar cu produse și servicii realizate de către alte unități protejate tot prin aportul persoanelor cu dizabilități (a se vedea conținutul declarației de angajament, anexa 4 la dosarul de autorizare ca unitate protejată, prin care se declară de către reprezentantul legal că va fi respectată aceasta prevedere).
Schimbarea ambalajului sau a etichetei unui produs nu înseamnă că acesta a fost realizat de către persoanele cu dizabilități, ci este o intermediere ”mascată” ce afectează producătorii clasici care nu mai pot vinde produse în piață dacă nu au o unitate protejată ca intermediar. De asemenea, afectează unitățile protejate care au servicii și produse realizate unicat sau în serie mică, cu persoane cu dizabilități cu capacitate redusă de muncă, scopul unității protejate fiind în primul rând de inserție socio-profesională. Și nu in ultimul rând, prin aceste achiziții decontate din taxa pe dizabilitate, bugetul statului este prejudiciat! Am mai scris despre aceste aspecte și în alte articole care pot fi vizualizate aici și aici.
Pentru a preveni astfel de situații, în cadrul Observatorului de Integritate UPA, am realizat un ghid al unităților protejate etice și sociale care poate fi consultat aici, respectiv, am transmis o listă cu întrebări și răspunsuri privind funcționarea unităților protejate care să fie publicată pe site-ul Autorității Naționale pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități.
În concluzie, am putea spune, că prin achizițiile noastre etice și responsabile putem ”hrăni” unitățile protejate care fac incluziune socio-profesională a persoanelor cu dizabilități sau cele care urmăresc doar profitul, cu orice preț.